In sfarsit a venit iarna. De cand o asteptam! eu stau la munte, si imi doresc de atata timp ca sa vina si la mine ploaiea cu fulgi argintii, dar ea se lasa asteptata in toata tara a nins mai putin la noi. Tori copiii se bucurau de albul zapezii, dar noi inca asteptam. A venit si decembrie iar Mos Craciun se pregatea sa vina cu sania sa cu reni, dar fara zapada cum sa vina?
Asa ca toti copiii din oras ne-am strans si am cantat colinde ca sa starnim fulgii sa vina si aici. Iar miracolul de Craciun a venit, a inceput sa ninga, valuri valuri de fulgi. S-a creat o mare de ninsoare.
Cand fulgii s-au asezat si pe noi, ne-au zis de ce le-a luat atat de mult sa vina. Motivul era bine intemeiat, acela ca drumul a fost foarte lung si greu, ei veneu tocmai de la mare si nu a fost chiar ata de usor sa sa umple locul de marele alb.
In final noi ne-am bucurat de zapada si de sarbatoarea care urma sa vina, fiind tot o data recunascatori fulgilor ca au ajuns si la noi de la mare.
