Morala din această povestire ar fi că de ce ți-e frică nu scapi !
Pe scurt,într-o zi de primăvară un vânt în vârtej ridică de pe jos,odată cu alte nenumărate lucruri și un CĂRĂBUȘ. Când s-a săturat el,vântul,să se mai învârtă,l-a lăsat pe cărăbuș în mijlocul unui drum prăfuit de țară, între un curcan și un cocoș. Cele două păsări, nepăsătoare,l-au ocolit și l-au ferit pe cărăbuș,trecând una pe lângă cealaltă.Imediat a apărut un păun,care,neverosimil,după ce l-a întors pe gândăcel pe toate părțile,a plecat mai departe.Cărăbușul,fericit că atâtea păsări mari au trecut pe lângă el și nu i-au făcut nimic,a zburat pe o creangă.Aici,un pui de sturz,mic cât o nucă,l-a înghițit gata să se înece. De pe gard,o familie de vrăbii a privit cu atenție toată scena ca să mai câștige o învățătură.
