a fost o iarnă ca o poveste ,asa de frumos norii cerseau niste fulgusori pufoși si mărunți încît nici nu vreai să stai în casa.eu mergeam spre școală,cind colo ma striga Niku :
-Dana , așteaptă ma ca sa mergem împreună la școală!!
-Bine,Niku
L-am așteptat pe Niku si am mers împreună spre școală.
Nikul era prietenul meu cel mai bun,doar el ma înțelegea cu adevărat.El era înalt,frumos,avea ochi căprui si parul lui era de culoare castanie.
Noi învațăm intro școală,dar. el era cu un an mai mare decât mine.
Mergind pe drum el mia spus că pleacă in alta țară dupa terminarea scolii.
Eu m-am întristat foarte tare , pentru că știam ca nu o să-l mi văd.
Dar el a spus ca nu o sa ma uite si ca o sami scrie întotdeauna.
A fost cea mai tristă iarna din viața mea
