Un hoinar a venit sa se aseze la Bicaz. Acesta avea o fata frumoasa si apreciata de toata lumea, pe nume Corbita. Era dorita de multi barbati, dar ea l-a placut doar pe unul si parintii ei au logodit-o. Intr-o zi, o grupa de tatari au ajuns in valea Bicazului si au inceput sa atace tot ce le iesea in cale. Au ajuns si la tatal si logodnicul Corbitei si i-au ucis, acestia vrand sa o apere. Acesi tatari au vrut sa o rapeasca si sa o duca la hanul de la Bugeac, dar ea a inceput sa fuga. A fugit printre copaci si a ajuns la o prapastie. Fiind speriata si fara scapare, s-a rugat la Dumnezeu pentru un miracol, dar fara noroc. Atunci, cand un tatar a vrut sa o apuce, ea s-a aruncat in prapastie si a cazut in rau. Tatarii au fost omorati de plaiesi, dar Corbita nu a mai fost gasita. De atunci, locul acela se numeste "Stanca Corbului".
