În acest fragment este vorba de doi așa ziși prieteni:papagalul Coco si pisica,care aparțineau amândoi unei doamne vieneze.In fiecare zi erau liberi să se joace dar numai când stăpână era acasă.Daca pleca undeva îl închidea pe Coco în colivie de frica sa nu-l mănânce pisica,ca se gândea că oricât de buni prieteni ar fi,instinctul de animal o poate însemna pe pisică să-l manance pe papagal.Dar Intr-o seara,grabita fiiind,doamna vieneză a plecat la teatru si a uitat să-l închidă pe Coco în colivie,fiind la teatru și-a adus aminte că a uitat si s-a întors imediat acasă.Cand a văzut prin casă numai pene verzi s-a speriat foarte tare căci a crezut că l-a mâncat pisică,dar Coco a ieșit din dulap golaș fara nici o până și le-a spus cât de bine s-a distrat.Doamna vieneză l-a îmbrăcat pe Coco intr-un ciorap si pisica nu l-a mai recunoscut.
