- Stai liniştit, dragul meu, nu-i nimic, spus mama, strângând în braţe băiatul.
Se duseră cu toţii in living, stând îmbrăţişaţi pe canapeaua maro.
Când casa se opri din zburat, aterizară pe o câmpie înverzită, plină cu flori şi copăcei.
Familia a ieşit din casă, iar când au vâzut ce e afară, s-au minunat. Nu se aşteptară să nimerească într-un loc atât de frumos.
Robert începuse să culeagă acele floricele frumos colorate de către mama natură.
Au hotărât de comun acord să rămână acolo, ei consideră că i-ar prinde foarte bine lui Robert să copilărească într-un loc atât de frumos.
