Bunica mea
Un suflet minunat, care mi*a fost si imi este ca o a doua mama este bunica mea, mereu ma ingrijeste si imi alina durerile cu vorbe dulci.
Cand eram inca, doar in fasa bunica mea avea grija de mine, iar acum cand sunt trista sau suparata ma asez cu capul in poala bunicii mele, ma mangaie pe frunte si imi aminteste prin cate a trecut astfel dandu-mi putere sa trec mai departe, incat imi da iar zambetul pe buze. Pe bunica mea o pot caracteriza cat fizic si moral. Bunica mea are ochii caprui, este mica de statura, mereu ii place sa fie iute si sa gateasca pentru familie. Bunica mea este sufletista, sensibila dar foarte puternica, grijulie, iubitoare. Daca nu as fi avut o astfel de bunica, cred ca in acest moment nu as putea sa fiu atat de fericita si puternica. Ma bucur tare mult cand bunica mea imi zice ca seman cu ea, ochii mi se lumineaza si mii de idei minunate imi vin in minte.
Nu stiu cum as putea sa-mi rasplatesc bunica, dar stiu ca mereu e fericita cand o ajut, o ascult si o las sa-mi vorbeasca, tot ce isi doreste bunica mea este sa fim fericiti si sa nu suferim.
