Nu ştiu dacă va fi de 15 rânduri...
Toamna
Mă gândesc cum parcă ieri razele soarelui înfierbântate vesteau Vara.Dar acum este Toamnă,vestita stea aurie.Cea de care ne amintim cu drag în fiecare anotimp.Te arunci în frunzele foşnitoare şi râzi nestingherit.Când vezi picurii abundenți căzând unii după alții.Te gândeşti că vrei să revezi asta în fiecare zi.Dar,se întâmplă o dată pe an,3 luni.
Parcă ieri îmbrăcam uniforma calcată de mama,pentru şcoală.Şi îmi cunoşteam colegii sau şcoala.
Roua de diamant,răcoroasă,credeam că plâng frunzele.Te simțeai ca un savant în preajma acelor picuri.Credeai că e o nouă descoperire.
Făceam colecții de frunze care mai de care colorate.Aurii,maronii,portocalii,combinații de roşi cu galben şi portocaliu,de-ți era mai mare păcatul să le calci.
Toamna,anotimpul în care copăceii îşi las roadele la mâna oamenilor.Unde ei pregătesc bunătățuri.
Păsările migrând pe ici,pe colo.Cântând cântece cu glasurile micuțe.
Anotimpul în care schimbarea dăinuie,Toamna.
