Vara era pe sfarsite, iar natura stia bineinteles ca e randul sa moara pentru a renaste la primavara.Toamna anului acesta era cumsecade si intarzia.Multumita natura isi manifesta ultimele clipe din viata. Un arbore batran isi intindea ramurile inverzite spre cerul limpede ca suprafata unei oglinzi. Soarele suradea in toata splendoarea lui si isi intindea razele spre pantecele pamantului dezmierdandu-l. Pamantul considera soarele ca pe un aproape asa ca se lasa alintat de razele sale fara nici o grija. Seara sosete plina de sfiiciune. Atmosfera ramane linostita acompaniata de cantecul sprinten al greierasilor tineri.
