Personificarea "sa m-adoarma crinii..." indica o obtiune a eului liric de a evada din lumea reala prin asta sperand ca va aparea uitarea. Crinii fiind un simbol al puritatii sunt un ideal la care eul doar prin metamorfoza poate ajunge.
Metafora "scriam o umbra" sugereaza starea poetului in raport cu actul creatiei, el de acum simtindu-se purificat nu isi mai varsa durerea si patimile in versuri, ci acestea revin intr-o alta forma.