Într-o zi de Primăvară norii şi soarele se sfătuise să lanseze o vreme bună. Zis şi făcut! Dis de dimineaţă un cer senin cu un soare strălucitor şi puţini nori albi ca spuma laptelui . Pe la amiază un vînt rece a dat buzna peste zi . Atunci norii au întrebat supăraţi :
- Ce faci , vîntule?
- Am decis să arăt şi eu că sunt un fenomen al naturii ! - a exclamat vîntul.
- Pleacă! - a spus soarele . Ne strici toată ziua !
- Ba nu voi pleca!
Atunci soarele şi norii s-au retras .
Vîntul văzînd că toţi oamenii s-au uitat miraţi şi trişti spre cer şi-a dat seama că încă nu e vremea lui şi s-a retras spunîndule soarelui şi norilor :
- Îmi pare foarte rău că vam stricat ziua. Acum nu e timpul meu .
- Te iertăm vîntule .
Vîntul se retrăgea încet , soarele şi norii văzînd cît de trist era vîntul au decis să-l lase să se prezinte lumii dar nu aşa tare. După cele auzite , vîntul s-a bucurat şi s-a prefăcut într-un vînt călduţ şi lin de primăvară. Norii şi soarele au revenit pe cerul albastru şi împreună cu vîntul au făcut o zi foarte frumoasă de primăvară.
