Intr-o zi senina de primăvară eu broasca țestoasă hopa-mitică ies din cuibusorul meu și îmi fac rutina de dimineață. Alerg in jurul curții să mănânc micul dejun. Soarele strălucește pe cer iar eu mă duc la noua vecina ce s-a mutat în cartier. Ajung în fața casei sale. E politicoasă,frumoasa si se numește Ana Blandiana. Îmi recita poezii superbe cu rimă si fara. Ma servește cu frunze si semințe. Ma simt prost. Ce ospitalitate iar eu i-am adus doar o floare roșie de pe câmp. Ea a spus că o să facă o poezie despre trandafirul adus de mine. Vai ce fericită sunt acum mă duc acasă ca durează puțin și nu vreau să mă prindă noaptea. Vai ce frumos a fost cu noua mea prietena.
