Încă o vară sa dus, vara aceasta sa rătătcit prea repede, multe mai erau de făcut. Dar chipurile colorate de copii nu sau rătăcit, unuii fericiţi de un nou început de an şcolar, alţii nu prea, dar entuziasmaţi de venirea toamnei. Cozi fudule merg pe stradă spre şcoală, uluiţi şi fermecaţi de acest basm de aur, culori aprinse ale frunzelor, frunza şoptind cularea ei: auriu, găllbuie, ruginii culori cu mii şi mii de sentimente plăcute. Trupul toamnei tremura deja, gutuile îngălbenesc, recoltele se strâng, mustul curge ca ploile ciobăneşti de toamnă. Ah! Ce frumos anotimp e toamna că şi bostanii râd în grădină, aşteaptă sărbătoarea lor Haloween-ul. Firele de iarbă se roagă să rămână atât de verzi şi mătăsoae, dar şi ele prind culoarea toamnei. Toamna e frumoasă, dar totul devine mohorât într-un final, păsările pleacă spre ţările calde, norii cei frumoşi acum sunt sunt nori de zgură, vine toamna târzie, un freamăt prelung spre ropudul căderilor de iarnă. Obrajii dogoriţi de frig, nu de soarele zglobiu.
