Era o zi de primavara . Soarele alungase cojocul de nori .O fata isi lasase pisica sa se plimbe nesupravegheata , desi avea domiciliul in apropierea malului marii , deoarece ea stia ca pisica nu intra in apa ,de teama de a nu se ineca . Pisica se plimba , privind valurile si asculta simfonia marii . Pisica se opreste si priveste un delfin care o simtise si se apropiase de mal , privind-o cu prudenta ,deoarece de teama de a nu fi ranit sau prins , nu sarea din apa din apropierea malului . Pisica ridica una dintre picioarele ei mici , si incearca sa comunice , cu vietuitoarea din adancul marii . In felul ei incerca sa vorbeasca cu el ,si se aplecase putin spre el si isi tinuse inca putin piciorul ridicat ,dar fara sa-si arate ghearele ,si tot calma era . Cred ca se mira de aspectul delfinului , ea nu-l mai vazuse pana atunci . Incerca sa -i dea de inteles ca nu vrea decat sa se joace cu el , ca nu trebuie sa-i fie teama de ea , ca nu il va rani ,de aceea frumoasa pisica tot scotea onomatopeele pe care toti le-am auzit ,in timp ce-l privea pe delfin . Aceasta este o intamplare haioasa , deoarece este imposibil sa nu zambesti daca esti martor la asemenea intamplare .
