Poezia " Doina " de Octavian Goga face parte din genul liric, specia
literara doina culta. ( autorul este cunoscut), deoarece este o poezie
populara care pune omul in relatie cu natura inconjuratoare. Autorul isi
exprima direct sentimentele si trairile sale de dor si jale ( " O doina
plange sus pe culme," "Si plansul veacurilor duse, Ma infioara cand
te-ascult" " Si-o lume-ntreaga va incepe Sa planga cu durerea ta "), iar
natura participa alaturi de el.
Metafora personificatoare cu
care incepe poezia " O doina plange sus pe culme "sugereaza suferinta
doinei alaturi de popor. Epitetul cu inversiunea " unde limpezi cad" ne
ofera o imagine motrica si impreuna dau expresivitate versurilor.
Prezenta eului liric care exprima trairile intr-un cadru natural
specific, atesta lirismul poeziei.
Imaginea auditiva " Cantare,
te stingi acum incet-incet" exprima adormirea doinei si asternerea
linistii.Enumerarea " In care brad,de care creanga " accentueaza
cautarea doinei de catre poet. Repetitia cuvantului " mort", "moarte", "
si-o lume" exprima suferinta doinei si atasamentul ei fata de poporul
romanesc.
Deoarece poetul isi impartaseste in mod direct
trairile si sentimentele de pretuire pentru doina si speranta pentru
viitor, precum si prin folosirea figurilor de stil si a imaginilor
artistice,
poezia "Doina" este doina culta si apartine genului liric.
Comentarii (3)
Raportează abuzul!
