Răspuns :
Poetul aseamănă animalele cu instrumentele.Din slove am ales micile
Şi din înţelesuri furnicile”
Astfel, metafora ,,înţelesuri-furnicile” raportat la ,,slove-micile” e expresia strădaniei autorului de a comunica gânduri, sentimente cititorului, însufleţind natura înconjurătoare. Pentru Arghezi, poezia e o armonie de sunete interpretate de vietăţiile mărunte, în loc de instrumente muzicale:
,,Mi-a trebuit un violoncel
Am ales un brotăcel”
Lăcusta în loc de harpă, scatiu în loc de cimpoi, pe baza unor trăsături comune de sens: sunete, forma fizică, elementele structurale care le compun.
Pentru a oferi cititorului o carte despre universul mărunt, autorul ar fi vrut să facă farmece: ,, printr-o ureche de ac, să strecori pe un fir de aţă:
,, Micşorata, subţiata şi nepipăita viaţă
Pâna-n mâna, cititorule, a dumitale”
Cele trei epitete de lângă substantivul ,,viaţă” subliniază ideea de miniatural.
Dorinţele poetului sunt consemnate şi în ultimele două strofe. Creaţia poetică realizează o lume imaginară: ,,ţandără de curcubeie”, ,,scamă de zare” referindu-se la îmbinarea de culori, la infinitul din natură.
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Ne dorim ca informațiile furnizate să vă fi fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne bucură, iar pentru acces rapid, adăugați-ne la favorite!