Ca elev/eleva am multe pe cap....In timpul liber imi permit sa imi iau o recreere citind o carte...Patrund intro lume fara griji, fara nevoi, fara probleme.Imi exprim pasiunea fata de lectura citind orice apuc. Dar cind citesc chear si basmele lui Creanga incerc sa patrund in poveste, sa fiu una cu ea....Sa traiesc sentimentele si inimplarile ce le citesc. Incerc sa ma dedic cu totul povestii. Cind am in mina o carte noua nu mai aud nimic, nu mai simt nimic, decit pasiunea fata de poveste, uitind de toate. Ieri am citit povestea "Singur pe lume". La sfirsitul cartii am facut o recapitulare....Care sunt personajele...Ideia cartii...Cind am citit povestea am incercat sa traiesc emotiile provocate...Am incercat sacitesc astfel ca sa inteleg ideile. Si fara saimi dau seama nu pa puteam opri din a pomeni despre aceastacarte care mi se parea...Intru fel...Uluitoare. Am incercat sa imi deschid imaginatia si sa fac astfel ca sa vad in mintea mea ce se intimpla...Cred ca mia deschis o noua viata.
(E doar o ideie)
