Feciorul își lua inima-n dinți, ridica buzduganul de jos, iar teama de a nu izbăvi nu exista în sufletul lui hotărât. Primul pas îl face cu sfiala, de la trosnetul copacilor bătrâni. Buzduganul de la înfățișare părea parcă mai falnic și mai mare de parcă ar fii fost vrăjit. Poarta se deschise singura, iar înăuntru îl intampina o fata frumoasa cu ochi albaștrii de cristal și parul auriu ca spicul grâului vara. Acolo se mai aflau și niște balauri care o țineau ostatica pe domniță, dar băiatul, cu tot curajul, fuge cu ea în lume, reușind s-o salveze și chiar sa se căsătorească intr-un final cu ea.
