Era o primavara frumoasa cu miresme dulci, cu adieri de vant usoare si cu pasari voioase care canta duios.Craiasa florilor se plimba prin poienitesi pe unde calca ea,zapada se topeste si ies flori mici si dragalase care se unnduie usor in vant. Pe cand terezea natura la viata,ea bserva o floricica timida cu floarea ca de clopotel si o intreba -C-ei cu tine,micuto?spune Craiasa florilor. -Sunt o floare adusa la viata de tine,majestate. -Bine atunci o sa te numesc Ghiocel,si o sa fii primul semn ca vesteste sosirea mea. -Multumesc! In cele din urma,craiasa il lasa pe ghiocel ca asa il botezase ea,si se duse la celelalte flori maiestre.De atnci ghiocelul este primul semn ca a sosit primavara.
