Valuri mari, care depășesc statura unui om lovesc fără milă malurile litoralului. În liniștea plajei pustii, departe de vacarmul obișnuit al orașului de la Marea Neagră, marea agitată scoate sunete puternice. Parcă ar fi niște ciocane care izbesc necontenit. Mișcarea de du-te-vino a valurilor, atât de fermecătoare în timpul sezonului estival, acum, iarna, este tulburătoare. Marea pare o fiară dezlănțuită care mușcă neîncetat din nisipul fin al malului. Se zbate, zbiară, după care se retrage la fel de furioasă în matca sa. Apoi se reîntoarce. Mai nervoasă și mai șuierătoare, aducând totodată în prim plan un curent marin parcă scos din congelator.
