Imi aduc aminte cand vara blajina ma imi aducea fericire in suflet.Acum, iarana, tot ce pot sa fac e sa imi aduc aminte de ea.Cum mergeam cu parinti mei la bunici si vedeam lanul de porumb auriu plin de mireasma verii.Intr-o oare care zii ne-am oprit acolo sa o admiram mai mult.Stateam si ma uitam cum se inbina armonios aceste 2 imagini:cerul cum cadea in noapte si porumbul cum se legana agale intr-o parte in alta...La un moment am vazut venind dim padurea mohorata de langa lan cum apare un iepuras urmat de mai multi pitici ca el.Am inceput sa ma joc cu ei.Eram niste pufosenii mici si albe.Cand trebuia sa plecam au uract in masina noastra si era cel mai frumos peisaj,labutele de iepure si cerul cazand in noapte.
