O sa iti dau clasica poveste inventata de mine :)))
Teama!
Era o zi superba de vara , eu si cu Rares, prietenul meu , ne -am gandit sa facem un picnic la marginea padurii. Zis si facut!
Ne distram pe cinste , cand ,la un moment dat am observat ca se intunecase. Voiam sa mergem acasa,deoarece ne era frica , iar noi eram singuri in codru. Pasind spre poteca care mergea in drum spre casa , ne-am intalnit cu niste ochi rai si intunecati ! Intr-adevar dadusem de pericol,pentru ca acei misteriosi ochi proveneau unui lup fioros ! Am luat-o la fuga pe carare , nestiind daca alergam pe drumul corect! Cand am vazut casele de la intrarea in sat , am crezut ca am scapat ! Rares , amicul meu a fugit mancand pamantul,dar eu , mai impiedicat din fire, am calcat pe o creanga si am alunecat pe pamantul greoi . Strigam cu disperare dupa ajutor , dar tot ce se auzea , era doar ecoul glasului meu. Lupul se apropia tot mai mult ! Am crezut ca acela este sfarsitul ,cand deodata, Rares aparu in fata mea , ca un adevarat erou ! M-a ridicat si am pornit mai departe ! Ajunsi in sat , am rasuflat linistiti si obositi ! Ce bine ca a fost Rares acolo, daca nu era el , nu stiu ce mi se intampla ! Amicul meu , mi-a dovedit astazi , ca este un prieten adevarat mie ! "Prietenul la nevoie se cunoaste!"
