Cîteodată eu ma simt singur(ă),părăsit(ă),fără prieteni și fără susținere.Nici nu ințeleg de ce simt asta.Odată cind eram in parc și scriam in jurnal s-a apropiat de mine un copil și m-a intrebat
-Tu chear orișiunde poți să scrii in jurnal și să nu observi lumea in jur?
-Defapt,eu scriu despre lumea inconjurătoare,despre mine,scriu aici despre orice.Scriu aici oricind mă simt plină de emoții nu contează dacă sint emoții pozitive sau negative.
-Dar ai și prieteni nu ?
-Desigur că am dar citeodată merită să stau singură cu toate gindurile și retrăirile mele.
Bineînțeles că oricind pot să apelez la ajutorul prietenilor mei ,insă sint o fire mai puternică și nu vreau să arăt că pot fi și sensibilă.
-Știi atunci eu voi pleca,te las in intimidatea și singurătatea ta.Mă bucur că totul e in ordine.
-Mulțumesc că m-ai intrebat foarte drăguț din partea ta.
Am ințeles că chear și atunci cind consider că sint singur(ă) cineva totuși are grijă de mine
