-Cioc!Cioc!Cioc!se aude la portita.
Aricel se opreste din facut genoflexiuni si alerga spre poarta s-o deschida. In fata portii statea un mosnegel batraaan,batraaan,cu barba cenusie incalcita si murdara,cocosat sprijinindu-se de un toiegel stramb, stand cu mainile slabanoage intinse.
-Fii bun,si da-mi si mie o cana de apa, ca nu mai pot de sete,sopti batranelul ragusit.
Aricel se uita la el cu mila si-i zise:
-Omule bun, asteapta aici, iti voi aduce imediat.
Baiatul fugi in casa, puse intr-un pahar niste lapte, si rupse o bucatica de paine,intorcandu-se la batran.
Acesta le infuleca imediat, si se uita in ochii baiatului,nefiind in stare sa vorbeasca. Doar o lacrima se prelinse pe obrazul lui,intorcandu-se si plecand.
Aricel se intoarse ganditor in casa. Ii parea rau pentru batranel. Se inviora putin cand se gandii ca il ajutase. Da, da! Se simtea bine!
Facuse o fapta buna!
Sper sa te ajute! Spor la scris! :)
