Orfeu şi euridice
Orfeu era fiul regelui trac Oeagrus şi al muzei Calliope. Orfeu era considerat cel mai de seamă cîntăreţ de imnuri. La naştere, Clliope i-a pus trei picături de roă pe limbă şi l-a înzestrat cu darul de a alcătui stihuri frumoase, ira Oeagrus i-a dat o liră fermecată la vîrsta potrivită, cu ajutorul căruia putea să mişte şi stîncile din loc. Orfeu cînd a crescut mare s-a îndrăgostit în frumoasa nimfă Euridice şi s-a căsătorit cu ea. Euridice era răvnită de zeul grec al pămîntului şi pădurii Aristoteus, care o urmărea, fata s-a speriat şi a călcat din întîmplare într-un cuib cu şarpi veninoşi, care au muşcat-o. Orfeu pleacă pe tărîmul umbrelor ca s-o scape pe iubita lui.Zeul l-a ajutat, dar i-a zis să nu se întoarcă cu privirea înapoi pînă nu iese de pe acest tărîm.Orfeu se temea nu cumva Euridice se va rătăci şi s-a uitat în urmă, Euridice a dispărut a doua oară. Întorcîndu-se pe pămînt Orfeu nu mai vrea nimic, nu a putut să iubească mai mult nici o fată şi a murit singuratic şi primeşte moartea cu seninitate.
