Imi amintesc cu placere iarna trecuta, deosebit de frumoasa. Stateam in casa si admiram in fiecare dimineata cum fulgii se astern pe bolta cea alba. Un fulg de zapada s a asternut chiar in fata ochilor mei, lipit de geam, ca si cand ar incerca sa ma faca sa inteleg ceva. Forma lui de stea cu 6 ramnificatii, care la randul lor se mai imparteau la capete in altele doua, te faceau sa crezi ca este din cu totul alta lume - poate din emisfera mistica. A fost incantator impactul, fiindca brusc imaginatia mi-a luat-o la goana spre un alt taram, unde se regaseau muti alti fulgi de nea, in care fulgul de pe geamul meu, era imparatul. Reveria s-a oprit, atunci cand cand fulgul a zburat mai departe, troienind cararea.
