Noapte de aprilie
Este o noapte adâncă cu stele mii, înfinit de frumoase şi de grăitoare. Trebuie doar să ai timp să le asculţi şi atunci ... le vei înţelege şi vei simţi uşurarea comunicării mai bună decât cea de ieri, mai relaxantă decât cea din primăvara trecută.
Aerul cald e la fel de proaspăt ca cel din zi. Parcă-i noapte de vară şi-i doar început de primăvară. Mai puţin sesizabil dacă n-ai fi privit în calendar sau n-ai scris dată în al tău jurnal.
Cerul e viu, deşi stă sub tuşul nopţii de Prier.
Cerul e domnul ce ştie să vadă dincolo de stele, munţi şi case. Şi-şi trimite Luceafărul, cel mai iscusit în strălucirea sa şi totuşi cel mai puţin fericit. El aşteaptă ... şi cerul găteşte vrajă.
Noapte de aprilie aşezată-n sufletului celui ce ştie să privească. Noapte frumoasă, frumoasă ca o copilă senină ce n-a cunoscut decât lumina.
Noapte ... de aprilie în primăvară curată ... noapte.
