Un fior tainic se lăsa peste sufletul meu, deja argintiu...
Subtire, ca un oftat matinal, vântul adia printre ramuri de meri înfloriți.
Se desena, lin, un nou început de ziuă.
Deasupra, peste nori și văzduh, tot mai des cobora, și-ar fi coborât ..., un unic parfum, dintre toate, fermecător.
Era parfumul primăverii !