In noaptea lina de vara , un susur slab trece prin codrul adormit , numai poiana vegheaza cu ochiul ei de
foc . Cateodata prin cununi-ntunecate , de deasupra vine o soapta de mahnire , de departe, cine stie de unde , apoi trece inainte , se mistuie in noaptea frunzisurilor . In rastimpul de liniste , izvoraste din adancuri , plangerea singuratica si duioasa a bufnei , ca o chemare omeneasca ; apoi o tresarire abia simtita , o falfaire de aripi , un fior departat de frunzisuri . In ierburile ude de la marginea poienii porneste caraitul inabusit al unui cristel ; dupa un rastimp o prepelita tipa mai departe , alta raspunde mai aproape , un liliac trece ca un fulger negru prin roata rumena a luminii . Tacerea se intinde mai adanca , greierii taraie monoton in linistea mare ; inganarea lor trista pare ca izvoreste din negura veacurilor . Si iar vine o soapta plina de mahnire ... de departe , si batranul codru ofteaza "


Pe cate planuri este construit tabloul in acest fragment?