Eram micuţ, aveam doar patru anişori. La ziua mea de naștere tata mi-a cumpărat o bicicletă. Era albastră ca apa din mare, îmi plăcea la nebunie. Toată ziua mă plimbam cu bicicleta, nici foame nu-mi era. Într-o zi era căldură mare, iar eu nu mă despaţeam de bicicleta mea nici pe un minut. Eram obosit tare, că tocmai adormeam pe bicicletă mergând spre casă. Deodată am căzut jos, bicicleta s-a răsturnat cu roţile in sus, iar eu...am adormit, chiar in mijlocul drumului. Mama s-a pornit după mine să mă cheme acasa, speriată tare începu să fugă spre mine. A crezut că am păţit accident si nu mai răsuflu. Dar eu, cum dormeam aşa şi dormeam...
