Răspuns :
Gând de primăvară
Noaptea-cuprins întinderile: cer şi pământ desfătate-n odihnă şi gândul meu se duce-n primăvară ...
Inima tresare, pădurea a prins ram de verde crud ce s-a ivit firav ca gându-mi de cu seară. Şi pasul duce spre cărare.
E tihnă, e zare-ntinsă albă, preacurată cu raze calde, mângâind a dor de nouă viaţă. E primăvară! E doar primăvară!
O-nfiptă gâză urcă veselă pe trunchiul preabătrân al ulmului senin; şi gâza, roşie cu negre pete, duce drum spre nalt ca-ntreaga viaţă ce se varsă.
Totul apare renăscut, şi iarba fragedă, şi colţul mic de umbră dat de soare.
Cât vezi cu ochiul, pâmântul tot respiră a primăvară ... sunt bolţi de aripi ce întorc în cânt din toamnă, şi cerul binecuvintează plăpândele arătări ce-ajung din nou, din nou acasă.
Albastrul cerului e cald şi verdele veşmânt înnobilat de sonul dulce dat de primăvară.
Pământu-ntreg tresaltă sub anotimpul viu ce-nfioară, zvâcnind uşor, uşor a viaţă.
E cânt, e pace şi-i descânt de frumuseţe, iar pasul duce, duce pe cărare ...
Şi inima tresare-n noapte ce-a trăit gând întors spre primăvară,
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Ne dorim ca informațiile furnizate să vă fi fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne bucură, iar pentru acces rapid, adăugați-ne la favorite!