Timpul trece , nevoia de a pleca din satul natal ne cuprinde pe toti.
Acasa ne atrage deja dupa ce intalegem cit de scump ne este satul si casa parinteasca . Nam sa uit niciodata cararea pe care alergam cu fratele mai mare , doar ca sa nu intirziem la prinz , capo-i maicuta sa nu se supere de intirzierea nastra si sa ne pedepseasca . As vrea sa fiu acum la noi in sat in casa parinteasca , sami cinte pasarele iar codrii sami sopteasca visul unei primaveri cu farmecul culorilor sale . as vrea acasa ! la noi acasa , sa fim dinou familia la masa . Satul meu ma omoara cu doar o privire din virful uni munte , frumusetea satului ce se iveste dupa munte e de nemaivaziut pe acest pamint . Acasa si doar numai in satul meu !
