Dimineata devreme, un vanator a plecat inspre dumbrava. Unicul sau insotitor era un soricar, dar acesta foarte invatat sa pandeasca si sa goneasca dupa vanat. Cu pusca pe un umar, vanatorul a indesat in desaga merinde si apa, toate cele trebuincioase pentru drum. Cand au ajuns in dumbrava, soricarul s-a asezat in niste tufe, iar vanatorul in altele, la panda. La un moment dat, dintr-un lan a tasnit o pasare-n zbor catre lastaris, dar niciunul n-a sarit nici macar s-o sperie, dar s-o prinda! Prea era frumos si soare afara, prea minunata padurea! Vanatorul a cules niste lacramioare si s-au multumit sa le duca-mpreuna acasa.
