👤

Treceti urmatorul fragment dialogat din schita Bubico... de Ion Luca Caragiale in vorbire indirecta :
- Frumusel catel aveti , zic eu cocoanii , dupa cateva momente de tacere , da rau !
- As ! nu e rau , zice cocoana , pana se-nvata cu omul ; dar nu stiti ce cuminte si fidel este , si destept ! Ei bine ! e ca un om , frate ! doar ca nu , vorbeste ...
- Apoi catre paner , cu multa dragoste :
- Unde-i Bubico ? ... Nu e Bubico ! ...
Din paner se aude un miorlait sentimental .
- Sa-i dea mama baietelului zaharel ? .... Bubico ! Bubii !!
[...]
- Madam ! pentru Dumnezeu , tineti-l sa nu se dea la mine ! eu sunt nevricos , si nu stiu ce-as fi in stare .. de frica ..
Dar cocoana , luand in brate pe favorit si mangaindu-l cu toata duosia :
- Vai de mine ! cum crezi d-ta ? .. Noi suntem baieti cuminti si binecrescuti ... Noi nu suntem mojici ca Bismark ...
- Ha ? zic eu .
- Bismark al ofiterului Papadopolinii .
Dandu-mi aceasta explicatie , cocoana scoate din saculetul de mana o bucatica de zahar :
- Cui i place zaharelul ? .....




Dau Coronita :3


Răspuns :

Ii complimentez catelul si dansa incepe sa il compare cu un om care nu poate vorbi , dupa ce isi termina lauda incepe sa isi strige catelul , am inteles ca il cheama Bubico , femeie il intreaba daca vrea zaharel si din cos se aude un miorlait sentimental.
Dupa un timp potaia a iesit din cos , si eu alarmat am inceput sa tip la femeie sa isi tina javra ca nu cumva sa sara la mine , aceasta il i-a in brate si incepe sa il mangaie alintandu-l , am inteles ca spune ceva de un Bismark asa ca am intrebat-o cine e acesta , ea raspunzandu-mi ca este cainele ofiterului Papadopollinii , dupa ce termina explicatia continua sa ii dea zahar javrei