În pădure iepurașul se întâlni cu un melc. Îl tot mirosea si-l împingea cu botul. Nervos, melcul ieși din cochilie. / - Da' ce tot îmi zdruncini casuta ? N-ai altă treabă de făcut ? spuse nervos melcul. / - Scuze, nu am vrut să te supăr. Vroiam să văd dacă ești acasă. / - Hai, ca asta-i culmea ! Unde mă puteam duce fără casuta mea ? / - Da, ai dreptate. Mă ierți ? Mă plictiseam și am zis sa te vizitez. / - Bine, te iert. Am și uitat. / - Atunci, hai, să ne întrecem. Cine ajunge primul acasă câștiga aceste frunze proaspete de salată pe care le-am găsit în drum spre tine - spuse iepurașul. / - Număr până la trei și pornim. Pregateste-te ca încep numărătoarea. 1, 2, 3 siiiii - striga melcul intrând repede în cochilie. / - Pai, ce faci nu alergi ? Nu așa ne-a fost înțelegerea? / - Ba da, ai spus să alergăm până acasă...eu am ajuns acasă. Așa ca lăsa salata și pleaca. Am castigat - se auzi vocea înfundată a melcului. / - Dar...dar...nu-i cinstit ! M-ai păcălit ! / Iepurele lasă salata și pleca bombănind. N-avea ce să facă pariul e pariu.
