Se juca cu cei mai mari , alerga şi zburda pe câmpia verde cu flori colorate .Mama şi sora buimăcite îl priveau pe fereastra din casa mare . Ele se întrebau ce oare s-a întâmplat cu copilul timid de odinioară . Mama l-a chemat la masă pe Andrei .Andrei era un copilaș cu ochii verzi ca iarba deasă , cu părul blond ca soarele şi ochii albaștri ca două picături de ploaie. El alergă cu iuțeala vântului spre casa unde îl aștepta masa încărcată cu bucate delicioase . Mama sa îşi scoase şcorțul şi se așeză la masă . Ea îl întrebă pe copilașul său :,, Andrei mereu erai timid şi nu iubeai să te joci cu copiii , acum ce s-a întâmplat " . Andrei după se gândi puțin spuse :,, Mamă mi-am găsit un prieten adevărat care a început să vorbească cu mine pe lângă faptul că sunt mic , timid şi ne băgat în seamă " . ,, Spune-ne Cum îl cheamă "îl îndeamnă mama . El răspunse că o cheamă Ana şi chiar dacă este fată este o prietenă mai bună decât oricare alt băiat şi că ea ia dat încrederea în sine . Mama zâmbi duios , iar sora râse cu un rîs grosolan . Mama o certă pe fiica neastâmpărată şi îi dădu voie lui Andrei să se joace mai mult timp cu Elena . Ea îi privea pe acei doi copii care răspîndeau o inocență pură .
