In lucrarea “Istoria unirii românilor” a autorului Ion Lupaş (1880-1967, istoric, om politic si doctor in filozofie ), scoasă de Fundatia culturala regală “Principele Carol” la anul 1937, se arată, cu puterea de analiză de la acea vreme, câteva temeiuri ale unirii românilor. Chiar din capitolul introductiv, autorul trasnilvănean fixează cu precizie de maestru concluzia lucrării sale “Statul român …trebuie pretuit ca unul dintre cele mai statornice, având temeiuri adânci şi de nezguduit în alcătuirea geografică a pământului strămoşesc, în firea poporului roman …în legăturile lui sufleteşti întărite prin unitatea de grai, aceleaşi credinte, aceleaşi datini şi obiceiuri, în asemănarea nedesminţită a întocmirilor si aşezămintelor moştenite din bătrâni şi, mai presus de toate, în puterea morală a conştiinţei naţionale, fără de care ar fi şubrede şi nesigure toate celelalte temeiuri”.
