Răspuns :
Relieful Municipiului Bucureşti– Localizare: Oraşul Bucureşti este situat pe Câmpia Bucureştiului, componentă a Câmpiei Vlăsiei, subunitate a Câmpiei Romane– Caracteristici generale: Câmpia Bucureştiului are altitudini cuprinse între 50 – 115 metri, o fragmentare accentuată în est (1 – 1,5 km/km²), o înclincare uşoară spre sud est (1 – 3 grade). Relieful este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) şi văi (cu terase şi lunci largi, tinere).– Geneză: Câmpia Bucureştiului s-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar (urmare a mişcării de înălţare a Carpaţiilor şi Subcarpaţiilor) şi acumularea de aluviuni, acoperite de loess şi depozite loessoide (în Pleistocenul superior), depresiunea fiind complet exondată (la începutul Holocenului).– Alcătuire:1) Câmpia Băneasa -> altitudini: 90 – 95 metri;-> densitatea fragmentării: 0,5 – 1 km/km² (în sud)-> înclinarea pantelor: poate depăşi 5 grade2) Valea Colentinei = asimetrică, puternic meandrată, cu o luncă largă (bine dezvoltată pe ambele maluri), două terase joase (de 2-3 metri şi 4-6 metri) şi patru popine (Plumbuita, Ostrov, Dobreşti, Pantelimon)-> (influenţă antropică) lucrările de regularizare efectuate au determinat acoperirea luncii de apele lacurilor de acumulare (Struleşti, Mogoşoaia, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Fundeni, Cernica, Pantelimon)3) Câmpul Colentinei (Giuleşti – Floreasca) -> altitudini: 60 – 80 metri;-> densitatea fragmentării: 0 – 1 km/ km²4) Valea Dâmboviţei = asimetrică, cu patru terase (dezvoltate predominant pe partea stângă a râului) şi lăţimi cuprinse între 300–500 – 2000–2200 metri.-> (influenţă antropică): amenajarea cursului Dâmboviţei a dus la dispariţia majorităţii popinelor, piscurilor, reniilor, grindurilor, ostroavelor şi malurilor abrupte din lunca râului => au rămas: un pisc (Uranus – Mihai Vodă) şi mai multe popine (Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii, Colina Radu Vodă, Movila Mare).5) Câmpul Cotroceni – Berceni -> altitudini: 60 metri (în est) – 90 metri (în vest)-> densitatea fragmentării: 0,5 – 1 km/ km²– Relief antropic:Acţiunea omului asupra reliefului Câmpului Bucureştiului s-a manifestat atât direct cât şi indirect.Construirea drumurilor şi străzilor a determinat nivelarea neregularităţiilor reliefului pe traseul acestora.Cursul râului Dâmboviţa a fost canalizat (pe toată porţiunea albiei care străbate capitala şi în amonte de oraş) şi rectificat (iniţial în 1868 – 1900, ulterior între 1970 – 1987).Versanţii celor două văi principale (Colentina, Dâmboviţa) au fost modificaţi de către om prin subsăpare, la baza acestora apărând izvoare sau linii de izvoare (Ex: pe dreapta Dâmboviţei: Izvorul Grădinei Botanice).Au fost construite lacuri de baraj antropic (pe râul Pasărea: Otopeni, Tunari, Ştefăneşti; pe râul Ciocovaliştea: Corbeanca, Baloteşti, Căciulaţi, Moara Vlăsiei; pe râul Valea Sticlăriei: Bălteni, Piscu; pe Dâmboviţa: Lacul Morii (1)).Au fost amenajate parcuri mari (Cişmigiu, Herăstrău, Grădina Botanică, Tineretului,Titan), parcuri mai mici (Floreasca, Tei, Obor, Plumbuita, Kiseleff, Bazilescu, Verdi) şi spaţii verzi.Pădurile care odinioară acopereau o parte din teritoriul oraşului (codrii Vlăsiei) au fost defrişate pentru a face loc terenurilor cultivabile (în secolul al XIX-lea), Notă: (1) Lacul Morii = cel mai mare lac din Bucureşti, cu o suprafaţă de 246
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Ne dorim ca informațiile furnizate să vă fi fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne bucură, iar pentru acces rapid, adăugați-ne la favorite!