Ion este un personaj complex, cu însușiri contradictorii: viclenie și naivitate, gingășie și brutalitate; în plus, el este perseverent și cinic. La începutul romanului i se face un portret favorabil, acțiunile sale fiind motivate de nevoia de a-şi depăși condiția. Însă in goana pătimașa după avere, el se dezumanizeaza treptat, iar moartea lui este expresia intenției moralizatoare a scriitorului.
Principala trăsătură a sa, dragostea pentru pământ și pentru muncă, este motivată prin apartenența la tipologia socială a țăranului sărac.
Deși sărac, este "iute si harnic, ca mă-sa", iubește munca si pământul.
