Noapte de iarnă rece, haină-n ger. Şi pentru întâia dată-n acest an, geamurile au prins un strat de floare diafană de cristal. Dincolo de smoala geruită a nopţii se ridică straturi calde de omât puhav. Un nas turtit în fereastră priveşte dincolo de geam. E taină mare peste tot. Pământul toarce-n ger şi munţi de alb te-ndeamnă să visezi. Acolo lâng-un felinar stă un motan ce-şi pândeşte şoricei vreo doi. Habar nu are că un căţel îl vede ... . Şi nasul cel turtit zâmbeşte ... Şi-ncet, încet începe a fulgui. Fiecare fulg se coboară-n vals. E valsul rozelor descope-rite-n taina nopţii. Plutesc uşor în pas de balerini şi câte unul se pofteşte în piruete spre pământ. Nasul turtit adoarme cu-n gând de mulţumire că ninge, ninge iară şi ce frumoasă-i noaptea în alb înveşmântată peste o smoală geruită prea curând.
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Ne dorim ca informațiile furnizate să vă fi fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne bucură, iar pentru acces rapid, adăugați-ne la favorite!
